Economia

 

Economia comunei Geaca pune accent pe dezvoltarea agriculturii, aceasta fiind principala ramură a economiei, activitățile industriale ocupând însă dupa 1989 un rol tot mai important pentru economia comunei.

 

Agricultura
Agricultura este o ramură de bază în cadrul economiei naționale. Principalul mijloc de producție în această ramură este "pământul" care, bine lucrat și întreținut dă recolte semnificative.
În cadrul categoriilor de folosință arabilul reprezintă 33,4% din suprafața totală a comunei. Suprafața arabilă este cultivată cu cereale, sfeclă de zahăr, cartofi, legume și tutun. Pajiștile naturale reprezintă 41,6% din totalul suprafeței administrative a comunei. Plantațiile viticole reprezintă 0,5% din totalul suprafeței administrative a comunei. Pădurile reprezintă 9,8% din totalul suprafeței administrative a comunei. În schimb datorită "salbei de lacuri", suprafața ocupată de ape este de 4,9% din suprafața totală.
Terenurile ocupate de căile de comunicație și de construcții sunt mai bine reprezentate, iar terenurile neproductive ocupă 3% din suprafața totală a comunei, depășind media pe județ (1,4%) fenomen specific teritoriilor aflate în zona geografică a Câmpiei Transilvaniei.
Structura fondului funciar al comunei (1998) comparativ cu structura la nivelul județului se prezintă astfel:

Nr.crt. Categorii de folosință Comuna Geaca (hectare) Comuna Geaca (procentual) Jud. Cluj (hectare) Jud. Cluj (procentual)
1 Arabil 2291 33.4  196847
29,5
2 Pășuni  2188  31.9  151659  22,7 
Fânețe  665  9.7  98651  14,8 
Vii 38  0.5 1307  0,2 
5 Livezi  72  1.0  11755  1,8 
  Total Agricol  5254
76.5  460219  68,9 
Păduri și vegetații forestiere  674  9.8  159922  24,0 
Ape  338  4.9  8560  1,3 
Neproductiv  209  3,0  9143  1,4 
Căi de comunicație  140  2,0  10979  1,6 
10 Curți construcții  253  3,7
18617  2,8 
  Total neagricol  1617  23,5  207221  31,1 
  Total general  6868  100  667440  100 

 

 

Producția agricolă

Condițiile pedoclimatice, privite în ansamblu, conferă comunei Geaca un potențial agricol mediocru, în comparație cu potențialul mediu pe județ și cu cel mediu pe țară.

În condițiile politicii actuale, în care politica agrară nu stimulează micul agricultor, practicarea agriculturii este o îndeletnicire ce nu poate asigura profit.
În majoritatea gospodăriilor agricultura este una de subzistență participând în prea mică măsură la realizarea de venituri care să permită modernizarea gospodăriei țărănești, care să ducă la obținerea produselor la un preț de cost comparabil cu cel la care se află produsele agricole de pe piața europeană.
Pentru a surprinde cât mai corect gradul de valorificare a potențialului agricol al comunei, am recurs la calcularea mediei pe 5 ani (1994-1998) atât a suprafețelor cultivate, a efectivelor de animale, cât și a producției medii și totale conform datelor Direcției Județene de Statistică.

Cultura Suprafața cultivată medie (ha) Producție medie (kg/ ha) Producție totală (tone)
Grâu și secară 442  2396
1059 
Porumb boabe  722  2529  1826 
Floarea soarelui  103  1019  105 
Sfecla de zahăr  57
18435  1051 
Cartofi  96  14377  1380 
Legume  34  7206  245 
Pomi fructiferi  78 2438  190 
Vița de vie 34  1253  43 

 

Pe întreaga comună rămân necultivate, în fiecare an între 370 și 850 de hectare, reprezentând 13-30% din teren arabil. Toate acestea se datorează nivelului financiar redus al locuitorilor comunei.
În sectorul creșterii animalelor, efectivele înregistrate în medie pe cei 5 ani analizați au fost urmatoarele:

Specii și categorii Efective (capete) Animale la 100 ha, Comuna Geaca Animale la 100 ha, jud. Cluj 
Bovine (total) 1065 20,7  28,8 
Porcine (total) 1271  24,7  156 
Ovine (total) 4977  96,8  87,5 
Cabaline  105  3,5  4,8 
Păsări 9580  418,2
137,8 

 

În prezent în comuna Geaca principalele grupe de animale care cresc sunt:

  • Bovinele - au o importanță deosebita pentru producția de carne și lapte, principala rasă fiind balțata românească. Sunt în număr de 1100 capete, media pe o gospodărie fiind de 1,8 capete.
  • Porcinele - se cresc pentru producția de carne. Sunt în numar de 156 capete, media pe o gospodărie fiind de 1,3 capete.
  • Cabalinele - se cresc în gospodării individuale fiind folosite la transport. Sunt în numar de 110 capete, media pe o gospodărie fiind de 0,1 capete. Principala rasă fiind Lipițan de 155 cm.
  • Ovinele - se cresc pentru carne, lapte, lâna și piele. Sunt în număr de 5000 capete, media pe o gospodărie fiind de 4,3 capete.
  • Păsările - se cresc pentru producția de carne, oua și fulgi. Sunt în număr de 10.000 capete, media pe o gospodărie fiind de 10 capete. Principalele specii de păsări care se cresc sunt: găinile pentru carne și ouă (rasa Leghorn și italiană), rațele pentru carne și ouă (rasele Pekin și Ronen), gâștele (rasele Emden, Branata Canadensis), curci (rasa Meleagris gallopano), și bibilici (Numida meleagris) acestea fiind crescute mai mult pentru frumusețea lor dar și pentru ouă.
  • Creșterea albinelor - este reprezentată mai sporadic, fiind aproximativ 10 gospodarii crescătoare de albine, care dețin în medie 10-15 familii de albine pe gospodărie, produsele obținute fiind folosite în gospodăriile proprii. 

 

Industria

Este concentrată în prezent în urmatoarele intreprinderi:

  • intreprinderea de prelucrare a lemnului;
  • intreprinderea de morărit;
  • intreprinderea de prelucrare a florii soarelui pentru obținera uleiului.

1. Industria de prelucrare a lemnului
În comună funcționează o fabrică de prelucrare a lemnului unde se obține mobilier și alte prefabricate din lemn. În această fabrică lucrează un număr de 40 muncitori (barbați și femei). Produsele obținute sunt livrate în magazine din țară și străinătate.  În prezent relațiile interne sunt cu Combinatul de Prelucrare a Lemnului din Gherla, iar relațiile externe sunt cu Olanda și Italia unde se trimit lunar cantități importante de produse obținute.
2. Industria de morărit
În localitatea Geaca funcționează o moară pentru obținerea făinei de mălai și a făinei furajere pentru animale.
3. Industria alimentară
În cadrul acestei ramuri a industriei în comuna Geaca există în prezent 3 centre de colectare a laptelui. Dupa colectare, laptele este transportat spre fabricile de prelucrare din Cluj. Tot în cadrul acestei ramuri funcționează o presă de ulei unde se obține ulei de floarea-soarelui.
4. Industria pielăriei
Această ramură este reprezentată printr-un atelier pe care il deține un meseriaș din localitatea Lacu, unde oamenii merg pentru a-și face haine din piele de oaie.

Înapoi