Cadrul fizico-geografic

 

Relieful
Comuna Geaca este situată pe Valea Fizeşului, în centrul Câmpiei Transilvaniei, dominată de coline joase care rareori depăşesc atitudinea de 400 metri. Astfel în vestul şi nordul reşedinţei Geaca se află dealurile "După Pădure" şi "Cleja" de 400 metri, iar în zona de nord-vest a comunei "Dealurile Heghebiert" de 431 metri şi "Hangaş" de 450 metri, care sunt cele mai înalte de pe raza comunei.
Fragmentarea reliefului este accentuata, fiind condiţionată de o reţea hidrografică puternic ramificată şi de prezenţa salbei de lacuri : Lacul Popii, Geaca I, II, III şi lacurile Sucutard I, II, III.


Clima
Aşezarea comunei Geaca în unitatea de relief care este Depresiunea Transilvaniei şi mai precis în subdiviziunea acesteia, Câmpia Transilvaniei în partea nord-vestică a ei, se răsfrânge direct asupra condiţiilor climatice. Elementele climatice cele mai importante sunt: regimul termic, regimul pluviometric, umiditatea relativă a aerului, nebulozitatea, regimul vânturilor, presiunea atmosferică.
1. Regimul temperaturilor 
Temperatura medie anuală este cuprinsă între 8-9 º C, situându-se sub valoarea medie a ţării. Luna cea mai rece este ianuarie cu temperatura în jur de -5,5 º C, iar luna cea mai caldă este iulie cu temperatura medie de 18,2 º C. Maximele medii depăşesc uneori 23-30 º C în iulie-august şi scad sub -15 º C în lunile ianuarie şi februarie.
Îngheţurile ţin până prin 10-20 aprilie în timp ce toamna primul îngheţ se semnalează în cursul lunii octombrie. Numărul zilelor fără îngheţ oscilează intre 165-185.
2. Regimul pluviometric
Cantitatea medie a precipitaţiilor este variată de la un an la altul.
Sumele medii anuale ale precipitaţiilor sunt evaluate la 680 ml, lunile cele mai ploiase sunt cele de vară în special iunie şi iulie, iar cele mai secetoase sunt lunile de iarnă, în special februarie.
Precipitaţiile solide sub formă de ninsoare cad în lunile decembrie-ianuarie, când stratul de zăpadă oscilează între 30-40 cm grosime.

3. Umiditatea relativă a aerului
Zona lacurilor de pe teritoriul comunei Geaca determină schimbări importante ale climatului prin intensele procese de evaporare, având o influenţă deosebită asupra umidităţii relative a aerului si nebulozităţii.
Valorile medii lunare sunt ridicate: în ianuarie 88 %, în aprilie 74 %, în iulie 75 % şi în octombrie 82%.
În funcţie de umezeala aerului se remarcă şi un grad de nebulozitate mai ridicată iarna între: 7,4-8,2 şi mai cobrată vara, având valoarea de 5,8-5,4.
Numărul mediu de zile senine pe an este cuprins între 100-110 zile, în timp ce numărul mediu anual de zile senine pe ţară este de 140-160 zile.

4. Regimul vânturilor
Vânturile dominante sunt cele din direcţia nord şi nord-est mai puţin direcţia sudică şi nord-vestică. Acestea se canalizează pe Valea Fizeşului, dar şi pe văile aferente: Legiului, Lacului, Chirişului şi Puiniului.
Viteza şi frecvenţa cea mai mare o are cel cu direcţia nord şi nord-est.

 

Soluri

Din cele mai vechi timpuri şi până în zilele noastre pământul a reprezentat principala resursă utilizată de către locuitorii acestor ţinuturi.
Situat în unitatea fizică geografică a Câmpiei Transilvaniei, teritoriul comunei Geaca, reprezintă caracteristicile acestei regiuni. Ca aspect general prezintă o serie de dealuri cu culmi domoale orientate în toate direcţiile, separate de văi relativ înguste, cu un grad accentuat de meandrare.
Caracteristică a reliefului este frecvenţa proceselor de versant (rupturi, alunecări monticulare, soluri fluvionale).
Complexul de factori naturali: climă, rocă, relief, vegetaţie au dus la formarea mai multor tipuri de sol.
Grupa solurilor de cernoziom ocupă cea mai mare întindere din suprafaţa comunei Geaca şi se caracterizează prin orizonturi de 30-35 cm grosime de culoare neagră, cu structură gromerulară, cu carbonaţi 0,3-1,6 pe diferite nivele, bogaţi în humus, care favorizează creşterea şi dezvoltarea plantelor.

 

Vegetaţia
Este specifică zonei de câmpie şi de deal. În cea mai mare parte ea aparţine zonei de stepă şi zonei pădurilor de stejar în mai mică măsură.
Dealurile din cadrul comunei sunt împădurite cu esenţe de stejar, fag, ulm, gorun, la care se adaugă păduri în amestec de arţar, plop şi alun.
Pădurile existente în cadrul comunei sunt răspândite uniform pe o suprafaţă de 674 ha, reprezentând     9,8 % din suprafaţa totală a comunei.
În pădurile comunei stratul de vegetaţie ierboasă este reprezentat de ghiocei(Galanthus nivalis) în timpul primăverii, viorele(Viola Adorata), toporaşii, lăcrimioare(Covallaria majalis), iar vara şi până la lăsarea îngheţului de toamnă se întâlnesc feriga Athzrium filixi femina), macrişul iepurelui(Oxalis acetosella). Stratul ierbos este bine reprezentat întâlnindu-se numereoase specii xerofile:

păişul(Festuca pandovira), Firuţa(pona), fraga de câmp(Fragaria viridia).

În pădurea numită Pădurea Lacului se găseşte o plantă rară numită bibilica(Fritillaria Megeagris), plantă cu bulb, tulpină erectă foliată(frunze liniare), terminată cu o floare mare de 3-5 cm, de culoare violet, pătată sub forma unei table de şah, înfloreşte în martie-aprilie, plantă ocrotită ca monument al naturii.

Alte specii pe teritoriul comunei alături de speciile ierboase sunt arbuştii bine reprezentaţi prin specii ca : măcieşul(Rossa canina), murul(Rubus caesius), zmeurul(Rubus idaeus), merişorul(Vaccinium vitis -vidaea).
Zona stepei este reprezentată pe teritoriul comunei de specii de ierburi cum sunt: spinul vântului, măceşul porumbului, iar pe văile şi malurile lacurilor: papura, trestia, rogoz, irisul albastru şi sălcii pletoase pitice.
Păşunile ocupă şi ele o bună suprafaţă din comună 2188 ha reprezentând 33,4 % din suprafaţa comunei şi fâneţele în suprafaţă de 665 ha, adică 9,7 % din suprafaţa comunei.

 

Fauna

Este specifică zonei stepei, silvostepei şi pădurilor şi este bine reprezentată de specii care trăiesc în diferite medii geografice ca: iepurele, lupul, căprioara, pisica sălbatică, dihorul, viezurele, ariciul, mistreţul, şoareci de câmp.
Lumea păsărilor este foarte variată fiind reprezentată prin: piţigoi, gaiţa, mierla, ciocănitoarea,cucul, corbul, uliul găinilor, cioara, ţarca, turturica, bufniţa, stăncuţa, barza.
Din categoria reptilelor se întalnesc: şopârla de câmp, şopârla de apă, broaştele, şarpele neted.
În apele lacurilor de pe teritoriul comunei Geaca se întâlneşte o faună bogată în specii de păsări şi peşti. Dintre speciile de păsări întâlnite amintim: raţa sălbatică, cocostârcul de baltă, pescăruşii argintii. 
În sectorul creşterii animalelor putem aminti următoarele grupe:

  • Bovinele care au o importanţă deosebită pentru producţia de carne şi lapte. Principala rasă fiind Bălţata românească. Numărul bovinelor la nivel de comună este de 1.065 capete, media pe gospodărie fiind de 1,8 capete.
  • Porcinele în număr de 1271 capete, media pe gospodărie fiind de 1,3 capete.
  • Cabalinele în număr de 110 capete, media pe gospodărie fiind de 0,1 capete. Acestea sunt folosite la transport în gospodăriile individuale. Principala rasă este Lipițan.
  • Ovinele în număr de 5000 capete, media pe gospodărie fiind de 4,3 capete. Acestea sunt crescute pentru carne, lană şi piele.

În sectorul creşterii păsărilor amintim:

  • Găinile pentru carne şi ouă (Leghorn şi italiană)
  • Raţele pentru carne şi ouă (rasele Pekin şi Ronen)
  • Gâştele (rasele Emden, Branata Canadensis)
  • Curci (rasa Meleagris galopano)
  • Bibilici (Numida meleagris), fiind crescute mai mult pentru frumuseţe, dar şi pentru ouă
  • Păsările se cresc în număr de 10.000 capete, media pe gospodărie fiind de 10 capete 
  • Creşterea albinelor- este reprezentată mai sporadic, fiind aproximativ 10 gospodării crescătoare de albine, care deţin în medie 10-15 familii de albine pe gospodărie, produsele obţinute fiind folosite în gospodăriile proprii.
Înapoi